Perioade nefaste

23Mar09

Desi pana ieri consideram ca blogul a murit, ca a trecut si faza asta..uite ca nu e asa! Se pare ca asta este unicul loc unde pot sa-mi adun gandurile..
Si primul gand este: “Nu mi-e bine, nu mi-e bine deloc”. Si aici ma pot vaita in voie. Trec printr-o… sa o numim perioada proasta. Ochii sunt goi, nu mai spun nimic, sunt ca de piatra. Nu pot sa mint..primesc afectiune, dar nu pot sa raspund la fel. Si e cumplit sa nu poti sa oferi, sa nu poti sa arati ce simti. M-am retras in lumea mea..si poate pentru prima data, m-am plictisit. Este o vorba: “cel care se plictiseste petrecand timp cu persoana lui, este cu adevarat un om plictisitor”. Asa ca, acum..eu ma declar plictisitoare.
I-am pierdut pe majoritatea celor dragi… si acum, cand ar fi cazul sa-i apreciez mai mult pe cei care mi-au ramas…eu ce fac? Eu nu mai pot sa ofer afectiune…
Un alt gand ar fi “mi-e dor”… Si ma oftic..EL* de ce nu a putut sa vada cum se termina povestea?
Am ajuns la concluzia acum o saptamana ca eu nu sunt in stare sa ma cert, nu sunt capabila. Pot sa ma mint spunand ca sunt pacifista, dar nu e vorba ca nu vreau, ci ca nu pot. Nu am puterea necesara sa ma cert. Prefer sa tac, prefer sa nu ma implic. (sau direct as spune: Sunt lasa! Mi-e frica!)
Am obosit sa dau explicatii, sa-mi argumentez faptele. Vreau sa fiu luata ca atare, vreau sa fiu inteleasa(poate mai mult decat ma inteleg eu pe mine), nu mai vreau sa mi se spuna vorbe care imi fac rau, nu mai vreau sa aud.. vreau sa fiu lasata in pace.

Oricat de superficial pare, e o perioada cat se poate de adevarata si cat se poate de agresiva.. Durata ei nu o stiu, pentru ca nu sunt stapana pe situatie. Si da, am incercat sa-mi strang fortele, sa ma adun si sa prind curaj.. Insa nu-i asa usor…

Mergand pe premisa ca toate-s trecatoare, ma abandonez in bratele timpului si astept.. Vin si vremuri mai bune!

*persoana cea mai draga de pe “lumea asta”…lipsa ei cauzandu-mi stari de genul acesta..

Filed under: cotidian   |  Leave a Comment